Pierderea unei șanse și teoria riscului în malpraxisul medical
Conceptul de pierdere a unei șanse a apărut relativ recent în dreptul răspunderii civile.
În general, pierderea unei șanse se deosebește de celelalte tipuri de prejudiciu care trebuie reparat prin faptul că se referă la un beneficiu viitor care este doar probabil.
Pierderea unei șanse nu se referă la câștiguri certe, ci la șansele unui câștig real în sine, indiferent de cuantificarea acestuia.
Astfel, ceea ce caracterizează pierderea unei șanse și o deosebește în principal de câștigul nerealizat este factorul de probabilitate, însă nu orice fel de probabilitate, ci una serioasă, privind concretizarea unei așteptări.
Este adevărat că recunoașterea dreptului de a fi despăgubit pentru limitarea simplei probabilități de a obține un câștig viitor poate conduce la un nivel considerabil de incertitudine juridică.
Cu toate acestea, apariția teoriilor riscului, care fac posibilă cuantificarea gradului de probabilitate al evenimentelor viitoare în contexte de fapt concrete, a permis instanțelor naționale, precum și legiuitorilor din unele state să transforme probabilitățile de câștiguri viitoare într‑o componentă patrimonială a persoanei fizice sau juridice.
În dreptul răspunderii civile, conceptul de pierdere a unei șanse a apărut prima dată într‑o formă mai clară în domeniul răspunderii medicale.
Un medic care, într‑un caz de malpraxis, nu diagnostichează o boală gravă pe care un pacient o avea la momentul respectiv și în raport cu care, conform statisticilor oficiale, prezenta 80 % șanse de supraviețuire, cauzează un prejudiciu care trebuie reparat dacă acest caz de malpraxis are ca rezultat moartea pacientului.
Este adevărat că pierderea unei șanse se întâlnește în principal în domenii sectoriale, precum cel al achizițiilor publice, al dreptului sănătății sau al dreptului comercial.
PEDRO CRUZ VILLALÓN
(Concluziile prezentate în data de 20 martie 2014, C-611/12 P, disponibile aici)
